Volatilitatea măsoară cât de mult și cât de repede se mișcă prețul unui instrument. O volatilitate ridicată înseamnă oscilații mari sau rapide ale prețului, ceea ce crește riscul în timpul tranzacționării, în timp ce o volatilitate scăzută semnalează mai multă stabilitate. De asemenea, poate descrie condițiile mai largi ale pieței în timpul perioadelor prelungite de incertitudine.
Ce determină volatilitatea?
- Evenimente și date economice: inflația, cifrele privind ocuparea forței de muncă, PIB-ul și politicile băncilor centrale (în special creșterile sau reducerile ratelor dobânzii).
- Evenimente politice și geopolitice: alegeri, schimbări de reglementare și conflicte globale.
- Sentimentul investitorilor: frica, lăcomia și ciclurile de piață influențează presiunea de cumpărare și vânzare.
- Știri corporative: rapoarte de câștiguri (în special dacă prognozele sunt ratate), fuziuni/achiziții și scandaluri (amenzi, denunțuri etc.) pot influența prețurile acțiunilor.
- Cerere și ofertă: lipsuri, lichiditatea pieței și schimbările în comerțul global.
- Evenimente Black Swan: crize economice, dezastre naturale și pandemii.
Cum măsori volatilitatea?
Există câteva modalități de a urmări volatilitatea. Una este deviația standard, care măsoară cât de mult se abat prețurile de la medie – o diferență mai mare indică o volatilitate mai mare. Alte metode includ VIX, sau indicele de volatilitate, care evaluează volatilitatea așteptată pentru S&P 500 din SUA. De asemenea, poți folosi volatilitatea istorică pentru a evalua mișcările de preț pe o perioadă dată, pe baza datelor de preț din trecut.
Prioritizează întotdeauna managementul riscurilor în condiții volatile de piață, deoarece fluctuațiile crescute pot amplifica atât câștigurile potențiale, cât și pierderile.